Available languages

Taxonomy tags

Info

References in this case

Share

Highlight in text

Go

Ediție provizorie

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL

DOMNUL GERARD HOGAN

prezentate la 11 iulie 2019(1)

Cauzele conexate C-398/18 și C-428/18

Antonio Bocero Torrico (C-398/18)

Jörg Paul Konrad Fritz Bode (C-428/18)

împotriva

Instituto Nacional de la Seguridad Social,

Tesorería General de la Seguridad Social

[cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție, Galicia, Spania)]

„Cerere de decizie preliminară – Securitatea socială a lucrătorilor migranți – Regulamentul (CE) nr. 883/2004 – Articolul 5 – Prestație anticipată pentru limită de vârstă – Cerința ca valoarea prestației anticipate pentru limită de vârstă care urmează să fie primită să fie mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 65 de ani – Metoda de calcul al sumei minime – Legislație națională care ia în considerare numai prestația din partea statului membru competent – Neluarea în considerare a prestației din partea unui alt stat membru – Cerința unui tratament egal al prestațiilor”






I.      Introducere

1.        Prezentele cereri de decizii preliminare, depuse la grefa Curții la 15 iunie 2018 (cauza C-398/18) și, respectiv, la 28 iunie 2018 (cauza C-428/18), privesc interpretarea dreptului Uniunii, în special a articolului 48 TFUE și a articolelor 5 și 6 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(2).

2.        Prin intermediul întrebării adresate, Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție, Galicia, Spania) solicită în esență să se stabilească dacă articolul 48 TFUE se opune unei reglementări naționale care, pentru a determina dacă o persoană este eligibilă pentru prestații anticipate pentru limită de vârstă, impune inter alia ca valoarea prestațiilor primite să fie mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă pe care persoana în cauză ar fi îndreptățită să o primească în temeiul unei astfel de legislații, având în vedere situația sa familială la împlinirea vârstei de 65 de ani. În special, legislația spaniolă ia în considerare în acest scop numai prestația pentru limită de vârstă achitată de acest stat membru, fără a lua în considerare și prestațiile echivalente pe care persoana în cauză le-ar putea primi de la unul sau de la mai multe alte state membre.

3.        Cererea a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Bocero Torrico, pe de o parte, și Instituto Nacional de la Seguridad Social (Agenția Națională de Securitate Socială) (denumită în continuare „INSS”) și Tesorería General de la Seguridad Social (Trezoreria Generală de Securitate Socială) (denumită în continuare „TGSS”), pe de altă parte (cauza C-398/18), și între domnul Bode, pe de o parte, și INSS și TGSS, pe de altă parte (cauza C-428/18).

4.        Trebuie amintit că articolul 48 TFUE prevede că Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene trebuie să adopte „măsurile necesare pentru instituirea liberei circulații a lucrătorilor”, între altele prin instituirea unui sistem care să asigure lucrătorilor migranți salariați „cumulul tuturor perioadelor luate în considerare de către diferitele legislații interne”(3). Actualul sistem de cumul al perioadelor figurează în Regulamentul nr. 883/2004. În această privință, articolul 6 din Regulamentul nr. 883/2004 prevede cumularea perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență, iar articolele 52 și 58 din acest regulament cuprind reguli de calcul al prestațiilor pentru limită de vârstă și al nivelului minim al prestațiilor pentru limită de vârstă în cazul în care o persoană are perioade de asigurare sau de rezidență în mai multe state membre.

5.        În timp ce cererea de decizie preliminară se referă în mod specific la articolul 48 TFUE, în opinia noastră, răspunsul la întrebarea preliminară este prevăzut la articolul 5 din Regulamentul nr. 883/2004, care stabilește principiul derivat din jurisprudența Curții al asimilării prestațiilor, veniturilor și faptelor.

II.    Cadrul juridic

A.      Dreptul Uniunii

6.        Considerentele (9), (10), (11) și (12) ale Regulamentului nr. 883/2004 au următorul cuprins:

„(9)      Curtea de Justiție și-a exprimat, în repetate rânduri, opinia cu privire la posibilitatea asimilării prestațiilor, veniturilor și faptelor. Acest principiu trebuie adoptat în mod expres și dezvoltat, respectându-se fondul și spiritul hotărârilor judecătorești.

(10)      Cu toate acestea, principiul asimilării anumitor fapte sau evenimente desfășurate pe teritoriul unui alt stat membru cu fapte sau evenimente similare desfășurate pe teritoriul statului membru a cărui legislație este aplicabilă nu ar trebui să interfereze cu principiul cumulării perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență realizate în temeiul legislației oricărui alt stat membru cu cele realizate în temeiul legislației statului membru competent. Perioadele realizate în temeiul legislației unui alt stat membru trebuie, așadar, să fie luate în considerare doar prin aplicarea principiului cumulării perioadelor.

(11)      Asimilarea faptelor sau a evenimentelor desfășurate într-un stat membru nu poate în nici un caz determina ca alt stat membru să devină competent sau ca legislația acestuia să devină aplicabilă.

(12)      Pe baza proporționalității, este necesar să se asigure ca principiul asimilării faptelor sau evenimentelor să nu conducă la rezultate nejustificate din punct de vedere obiectiv sau la cumulul unor prestații de același tip pentru aceeași perioadă.”

7.        Articolul 3 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat „Domeniul de aplicare material”, prevede:

„(1)      Prezentul regulament se aplică tuturor legislațiilor referitoare la ramurile de securitate socială privind:

[…]

(d)      prestațiile pentru limită de vârstă;

[…]”

8.        Potrivit articolului 5 din același regulament, intitulat „Asimilarea prestațiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor”:

„Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel și în temeiul dispozițiilor speciale de aplicare prevăzute, se aplică următoarele dispoziții:

(a)      în cazul în care, în temeiul legislației statului membru competent, beneficiul prestațiilor de securitate socială sau al altor venituri produce anumite efecte juridice, dispozițiile în cauză din legislația respectivă sunt, de asemenea, aplicabile în cazul beneficiului prestațiilor echivalente dobândite în temeiul legislației unui alt stat membru sau al veniturilor dobândite într-un alt stat membru;

(b)      în cazul în care, în temeiul legislației statului membru competent, anumite fapte sau evenimente produc efecte juridice, statul membru respectiv ia în considerare faptele sau evenimentele similare desfășurate în oricare alt stat membru, ca și cum ar fi avut loc pe teritoriul său.”

9.        Articolul 6 din Regulamentul nr. 883/2004, intitulat „Cumularea perioadelor”, prevede:

„Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, instituția competentă a unui stat membru a cărui legislație condiționează:

–        dobândirea, menținerea, durata sau recuperarea dreptului la prestații;

–        beneficiul unei anumite legislații sau

–        accesul la sau scutirea de asigurări obligatorii, facultative continue sau voluntare,

de realizarea perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență, ia în considerare, atât cât este necesar, perioadele de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidență realizate în temeiul legislației oricărui alt stat membru, ca și cum ar fi fost realizate în temeiul legislației pe care o aplică.”

10.      Articolul 52 din acest regulament, intitulat „Acordarea prestațiilor”, prevede la alineatul (1):

„(1)      Instituția competentă calculează valoarea prestației care se acordă:

(a)      în temeiul legislației pe care o aplică, doar în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru dreptul la prestații, exclusiv în temeiul dreptului intern (prestație independentă);

(b)      prin calcularea unei valori teoretice și ulterior a valorii reale (prestație prorata), după cum urmează:

(i)      valoarea teoretică a prestației este egală cu prestația pe care persoana interesată ar putea să o solicite, în cazul în care toate perioadele de asigurare și de rezidență realizate în temeiul legislațiilor celorlalte state membre s-ar fi realizat în temeiul legislației pe care o aplică la data acordării prestației. În cazul în care, în conformitate cu această legislație, valoarea prestației nu depinde de durata perioadelor realizate, valoarea respectivă se consideră valoare teoretică;

(ii)      instituția competentă stabilește apoi valoarea reală a prestației prorata, prin aplicarea la valoarea teoretică a raportului dintre durata perioadelor realizate înaintea materializării riscului, în temeiul legislației pe care o aplică, în raport cu durata totală a perioadelor realizate înaintea materializării riscului, în temeiul legislațiilor tuturor statelor membre în cauză.”

11.      Articolul 58 din regulamentul menționat, intitulat „Acordarea unui supliment”, prevede:

„(1)      Beneficiarului unei prestații căruia i se aplică prezentul capitol nu i se poate acorda, în statul membru în care își are reședința și în temeiul legislației căruia i se plătește prestația, o prestație mai mică decât prestația minimă stabilită prin legislația respectivă pentru o perioadă de asigurare sau de rezidență egală cu toate perioadele luate în considerare pentru plata în conformitate cu prezentul capitol.

(2)      Instituția competentă a statului membru respectiv plătește beneficiarului, pe durata cât acesta își are reședința pe teritoriul său, un supliment egal cu diferența dintre totalul prestațiilor cuvenite în temeiul prezentului capitol și valoarea prestației minime.”

B.      Dreptul spaniol

12.      În versiunea în vigoare la data solicitării reclamantului, articolul 208 din Ley General de la Seguridad Social (Legea generală privind securitatea socială), în versiunea consolidată aprobată prin Real Decreto Legislativo 8/2015 (Decretul legislativ regal 8/2015) din 30 octombrie 2015(4) prevedea:

„1.      Accesul la pensionare anticipată la cererea persoanei interesate impune îndeplinirea următoarelor cerințe:

a)      Împlinirea unei vârste nu mai mici de doi ani decât vârsta care, după caz, este aplicabilă în conformitate cu dispozițiile articolului 205 alineatul 1 litera a), fără a se aplica în acest scop coeficienții de reducere la care face referire articolul 206.

b)      Stabilirea unei perioade minime de cotizare efectivă de treizeci și cinci de ani, […]

c)      După stabilirea cerințelor generale și specifice pentru acest tip de pensionare, valoarea pensiei care urmează să fie încasată trebuie să fie mai mare decât valoarea pensiei minime care ar reveni persoanei în cauză având în vedere situația sa familială la împlinirea vârstei de 65 de ani. În caz contrar, această formă de pensionare anticipată nu va fi posibilă.

2.      În cazul accesului la pensionarea anticipată prevăzută la prezentul articol, pensia va fi redusă prin aplicarea – pentru fiecare trimestru sau parte a trimestrului care, la momentul producerii faptului generator, îi lipsește lucrătorului pentru a împlini vârsta legală de pensionare aplicabilă, după caz, în conformitate cu dispozițiile articolului 205 alineatul 1 litera a) – a următorilor coeficienți în funcție de perioada de cotizare stabilită:

[…]

În scopul exclusiv de a stabili această vârstă legală de pensionare, se ia în considerare vârsta care ar fi aplicabilă lucrătorului dacă acesta ar fi continuat să cotizeze în perioada cuprinsă între data producerii faptului generator și împlinirea vârstei legale de pensionare care, după caz, este aplicabilă în conformitate cu dispozițiile articolului 205 alineatul 1 litera a).

În scopul calculării perioadelor de cotizare se iau în considerare perioadele complete, fără ca o perioadă să echivaleze cu o parte a acesteia.”

13.      Articolul 14 alineatul 3 din Real Decreto 1170/2015, de 29 de diciembre, sobre revalorización de pensiones del sistema de seguridad social y de otras prestaciones sociales públicas para el ejercicio 2016 (Decretul regal 1170/2015 din 29 decembrie privind reevaluarea pensiilor din sistemul de securitate socială și a altor prestații sociale de stat pentru anul 2016)(5)prevede:

„În cazul în care, după aplicarea dispozițiilor alineatului precedent, suma cuantumului pensiilor recunoscute în temeiul unei convenții bilaterale sau multilaterale de securitate socială, în conformitate atât cu legislația spaniolă, cât și cu legislația străină, este mai mică decât valoarea minimă a pensiei în cauză în vigoare în fiecare moment în Spania, beneficiarului îi este garantată, atât timp cât are reședința pe teritoriul național și îndeplinește criteriile stabilite în această privință prin dispozițiile generale, diferența dintre suma pensiilor spaniole și străine acordate și valoarea minimă menționată.

Pensiile acordate în temeiul reglementărilor comunitare privind securitatea socială fac obiectul articolului 50 din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității și al articolului 58 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

[…]”

III. Acțiunea principală și întrebarea preliminară

14.      Domnul Bocero Torrico, născut la 15 decembrie 1953, este asigurat în cadrul sistemului spaniol de securitate socială. La 16 decembrie 2016, acesta a solicitat autorităților de securitate socială din Spania o prestație anticipată pentru limită de vârstă, însă cererea i-a fost respinsă prin decizia INSS din 9 noiembrie 2016 pentru motivul că prestația rezultantă nu ar atinge cuantumul minim al prestației anticipate pentru limită de vârstă care ar reveni persoanei în cauză având în vedere situația sa familială la împlinirea vârstei de 65 de ani. Domnul Bocero Torrico a depus o reclamație administrativă care a fost în cele din urmă respinsă prin decizia din 25 aprilie 2017(6).

15.      Domnul Bocero Torrico are o perioadă totală de contribuție de 16 637 de zile, dintre care 9 947 de zile în Spania și 6 690 de zile în Germania. Acesta a primit în Germania o prestație pentru limită de vârstă de 507,35 euro. Prestația anticipată pentru limită de vârstă care i-ar fi datorată în Spania ar fi de 530,15 euro, rezultată din aplicarea unui coeficient corector de 88 % în funcție de vârstă la baza de calcul de 773,75 euro și calculată cu o proporție de 76,86 % în ceea ce privește Spania.

16.      Domnul Bode, născut la 4 iunie 1952, este asigurat în cadrul sistemului spaniol de securitate socială. La 31 mai 2015, acesta a solicitat autorităților de securitate socială din Spania o prestație anticipată pentru limită de vârstă, însă cererea i-a fost respinsă prin decizia INSS din 26 august 2015, pentru motivul că prestația rezultantă nu atinge cuantumul minim al pensiei anticipate pentru limită de vârstă care ar reveni persoanei în cauză având în vedere situația sa familială la împlinirea vârstei de 65 de ani.

17.      Domnul Bode are o perioadă totală de contribuție de 16 725 de zile, din care 2 282 de zile a plătit contribuții în Spania și 14 443 de zile în Germania. Acestuia i-a fost recunoscută o pensie pentru limită de vârstă în Germania într-un cuantum efectiv de 1 185,22 euro. Prestația anticipată pentru limită de vârstă care i-ar fi datorată în Spania ar fi de 206,60 euro, rezultată din aplicarea unui coeficient corector de 87 % în funcție de vârstă la baza de calcul de 1 357,80 euro și calculată cu o proporție de 17,49 % care trebuie plătită de Spania.

18.      În anul 2016, valoarea minimă a prestației pentru limită de vârstă în Spania pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani cu soț sau soție aflat(ă) în întreținere era de 784,90 euro.

19.      Domnul Bocero Torrico și domnul Bode au introdus acțiuni în fața Juzgado de lo Social (Tribunalul pentru Litigii de Muncă)(7) împotriva INSS și TGSS prin care au solicitat să se constate că au dreptul să primească, începând cu 1 ianuarie 2017 și, respectiv, cu 1 iulie 2015, o prestație anticipată pentru limită de vârstă.

20.      Juzgado de lo Social (Tribunalul pentru Litigii de Muncă) a constatat în ambele cazuri că, în conformitate cu legislația națională, valoarea prestațiilor anticipate pentru limită de vârstă care urmează să fie încasate trebuie să fie mai mare decât valoarea prestațiilor minime pentru limită de vârstă care ar fi datorate persoanei în cauză în lumina situației sale familiale la împlinirea vârstei de 65 de ani. Acesta a considerat că valoarea prestațiilor pentru limită de vârstă care urmează să fie încasate trebuie să corespundă prestației prorata pentru limită de vârstă din Spania, întrucât aceasta reprezintă prestația efectivă pentru limită de vârstă pe care beneficiarul o va primi în Spania, independent de ceea ce primește în orice alt stat membru. În consecință, prin hotărâre au fost acceptate argumentele invocate de INSS, bazate pe scopul legislației naționale, și anume acela de a evita suplimentarea până la nivelul minim legal a prestațiilor anticipate pentru limită de vârstă pentru persoanele care nu au atins încă vârsta legală de pensionare, menținându-le astfel pe piața forței de muncă.

21.      În consecință, acțiunile domnului Bocero Torrico și domnului Bode au fost respinse prin hotărâri judecătorești la 6 octombrie 2017 și, respectiv, la 15 noiembrie 2017.

22.      Domnul Bocero Torrico și domnul Bode au formulat căi de atac împotriva acestor hotărâri la 3 noiembrie și, respectiv, la 22 noiembrie 2017.

23.      Instanța de trimitere consideră că domnul Bocero Torrico și domnul Bode nu reprezintă o povară pentru sistemul spaniol de securitate socială, deoarece prestațiile lor anticipate pentru limită de vârstă nu vor fi niciodată suplimentate pe cheltuiala Spaniei printr-un supliment care să le majoreze la nivelul minim al prestației pentru limită de vârstă, deoarece aceștia beneficiază și de o prestație pentru limită de vârstă în Germania, iar suma totală a celor două prestații reale și efective pentru limită de vârstă este mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă din Spania. Potrivit instanței de trimitere, articolul 14 alineatul 3 din Decretul regal 1170/2015, care se referă la articolul 58 din Regulamentul nr. 883/2004, permite numai plata diferenței dintre prestațiile totale datorate în temeiul reglementărilor Uniunii și prestațiile minime pentru limită de vârstă din Spania. Cu alte cuvinte, în cazul acordării prestațiilor anticipate pentru limită de vârstă, ar trebui luate în considerare cele două prestații efectiv primite în Spania și în Germania, ceea ce ar împiedica dreptul la orice supliment care să majoreze prestațiile până la valoarea minimă.

24.      Instanța de trimitere consideră că atunci când se compară un lucrător care nu este migrant și care primește în Spania o prestație anticipată pentru limită de vârstă în valoare de 1 193,38 euro(8) și un lucrător migrant care primește aceeași sumă plătită de două sau de mai multe state membre, lucrătorul migrant este dezavantajat și discriminat din cauza deplasării sale în alte state membre (în acest caz, în Germania) și este împiedicat să aibă acces la prestațiile anticipate pentru limită de vârstă la care ar avea dreptul lucrătorul care nu este migrant. Astfel, instanța menționată consideră că, atunci când articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială se referă la „valoarea pensiei care trebuie primită”, această expresie trebuie interpretată în sensul că se referă la suma totală a prestației efective pentru limită de vârstă primite în Spania și a prestației efective pentru limită de vârstă primite în Germania. Instanța de trimitere consideră de asemenea că o astfel de abordare ar îndeplini obiectivul normei, și anume acela de a evita suplimentarea de către Spania a pensiei până la nivelul minim prevăzut de lege, având în vedere, după cum s-a menționat mai sus, că, tot în conformitate cu legislația spaniolă și cu cea a Uniunii, pentru nașterea dreptului la o suplimentare a pensiei trebuie să se ia în calcul suma ambelor prestații.

25.      În acest context, Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție, Galicia) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Articolul 48 din TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care impune drept condiție pentru a beneficia de o pensie anticipată ca valoarea pensiei care urmează să fie încasată să fie mai mare decât pensia minimă care i-ar reveni persoanei în cauză în temeiul legislației naționale, expresia «pensia care urmează să fie încasată» fiind interpretată ca fiind pensia efectivă aflată în sarcina statului membru competent (în speță, Spania), fără a se lua în calcul și pensia efectivă care ar putea fi încasată cu titlu de altă prestație de aceeași natură din partea unui alt stat membru sau a alte state membre?”

IV.    Procedura în fața Curții

26.      Domnul Bocero Torrico și domnul Bode, INSS, Regatul Spaniei și Comisia au prezentat observații scrise și toate aceste părți au prezentat observații orale în ședința din 2 mai 2019.

V.      Observațiile prezentate Curții

27.      Domnul Bocero Torrico și domnul Bode susțin că normele naționale care condiționează accesul la o prestație anticipată pentru limită de vârstă la valoarea prestației prorata pe care instituția competentă trebuie să o plătească pentru contribuțiile efectuate în temeiul legislației sale sunt contrare dreptului Uniunii. Aceste norme condiționează accesul la prestație de contribuțiile plătite într-un singur stat membru, ceea ce face ineficiente normele și principiile dreptului Uniunii privind libera circulație și cumularea perioadelor de asigurare, în special cele privind cumularea perioadelor de asigurare în scopul accesului la prestații pentru limită de vârstă, în conformitate cu articolele 45 și 48 TFUE și cu articolele 6, 50, 51, 52 alineatul (1) litera (b) și 58 din Regulamentul nr. 883/2004.

28.      Domnul Bocero Torrico și domnul Bode consideră că „valoarea pensiei care urmează să fie încasată” menționată la articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială ar trebui echivalată cu valoarea teoretică a prestației definite la articolul 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 883/2004, întrucât acest lucru are ca rezultat asimilarea unui lucrător migrant cu un lucrător național aflat în aceeași situație care nu a migrat. În subsidiar, aceștia susțin că termenii respectivi ar trebui interpretați în conformitate cu articolul 5 litera (a) din Regulamentul nr. 883/2004 ca referindu-se la suma prestațiilor prorata primite de persoana în cauză din două sau din mai multe state membre pentru toate perioadele de asigurare luate în considerare în scopul accesării și al calculării prestațiilor anticipate pentru limită de vârstă în Spania. Aceștia observă însă că abordarea menționată dă naștere la două dezavantaje. În primul rând, aceasta condiționează accesul la prestațiile anticipate pentru limită de vârstă în Spania la suma care rezultă din exercitarea dreptului la prestații în două sau în mai multe state membre, în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul nr. 883/2004, indiferent de valoarea prestației la care persoana în cauză ar fi avut dreptul în Spania în cazul în care toate perioadele de asigurare ar fi fost îndeplinite în temeiul legislației spaniole și, în al doilea rând, aceasta condiționează accesul la prestațiile anticipate pentru limită de vârstă într-un stat membru de perceperea unei prestații pentru limită de vârstă într-un alt stat, fără a ține seama de faptul că pensionarea anticipată nu este prevăzută în legislația tuturor statelor membre și nu este reglementată în aceleași condiții în statele care prevăd posibilitatea unei prestații anticipate pentru limită de vârstă.

29.      INSS susține că, în conformitate cu noua poziție administrativă 3/2018 din 13 februarie 2018, condiția impusă de articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială este îndeplinită dacă, în primul rând, valoarea teoretică a prestației(9) este mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă din Spania și, în al doilea rând, suma valorii prestației din Spania și a celei din unul sau din mai multe alte state este mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă din Spania. Potrivit INSS, în cazul în care valoarea teoretică a prestației este mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă din Spania, nu se achită un supliment în temeiul articolului 14 alineatul 2 din Decretul regal 1170/2015 pentru a se asigura o valoare egală cu prestația minimă pentru limită de vârstă. În plus, în cazul în care suma valorii prestației din Spania și a celei din unul sau din mai multe alte state este mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă din Spania, nu se plătește un supliment în temeiul articolului 14 alineatul 3. În consecință, INSS apreciază că, pentru a răspunde la întrebarea instanței de trimitere, trebuie luată în considerare prestația teoretică calculată prin cumularea perioadelor în conformitate cu articolele 5, 6, 51 și 52 din Regulamentul nr. 883/2004.

30.      Regatul Spaniei consideră că Regulamentul nr. 883/2004 nu impune statelor membre să suplimenteze prestația prorata datorată de un stat membru, care corespunde unei prestații anticipate pentru limită de vârstă, pentru a obține pensia minimă datorată în acest stat membru la 65 de ani, deoarece aceasta ar conduce la o discriminare în favoarea lucrătorilor care nu au fost asigurați pe întreaga perioadă în Spania. Potrivit acestuia, contribuțiile domnului Bocero Torrico și ale domnului Bode în Germania au fost luate în considerare de INSS în temeiul articolului 52 din Regulamentul nr. 883/2004 pentru a calcula valoarea prestației lor anticipate pentru limită de vârstă. Totuși, adăugarea valorii prestațiilor din Germania ale acestora în vederea îndeplinirii condiției impuse la articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială nu este prevăzută de Regulamentul nr. 883/2004 și ar rezulta într-o denaturare a legislației spaniole în materie de securitate socială.

31.      De asemenea, Regatul Spaniei confirmă că cele două condiții impuse de noua poziție administrativă 3/2018 sunt aplicabile cererilor domnului Bocero Torrico și domnului Bode de acordare a unei prestații anticipate pentru limită de vârstă.

32.      Comisia consideră că cererile domnului Bocero Torrico și domnului Bode de acordare a unei prestații anticipate pentru limită de vârstă trebuie analizate în lumina principiului asimilării prestațiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor prevăzut la articolul 5 litera (a) din Regulamentul nr. 883/2004, astfel cum a fost interpretat în lumina articolelor 45 și 48 TFUE. Prin urmare, trimiterea din legislația spaniolă la „valoarea pensiei care urmează să fie încasată” trebuie interpretată ca referindu-se la suma prestațiilor în cauză din Spania și din Germania, care constituie prestații echivalente în sensul acestei dispoziții.

VI.    Analiză

33.      Pentru a oferi un răspuns util instanței de trimitere, trebuie subliniat în primul rând că Regulamentul nr. 883/2004 nu instituie un regim comun de securitate socială, ci permite menținerea unor regimuri naționale distincte și are drept unic obiectiv să asigure o coordonare între acestea din urmă. Astfel, potrivit unei jurisprudențe constante, statele membre păstrează competența de a-și organiza sistemele de securitate socială. Prin urmare, în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii, legislația fiecărui stat membru este cea care trebuie să stabilească, printre altele, condițiile care dau dreptul la prestații. În exercitarea acestei competențe, statele membre trebuie să respecte însă dreptul Uniunii și în special dispozițiile Tratatului FUE referitoare la libertatea, recunoscută oricărui cetățean al Uniunii, de circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre(10). Persoanele care exercită acest drept de liberă circulație nu pot suferi niciun dezavantaj legislativ ca urmare a faptului că au exercitat acest drept.

34.      Statele membre sunt în principiu libere să stabilească dreptul la o pensie minimă pentru limită de vârstă(11) și să impună condiții pentru ca o persoană să beneficieze de o prestație anticipată pentru limită de vârstă, fără ca aceste condiții să constituie un obstacol în calea liberei circulații a lucrătorilor în sensul articolului 45 TFUE. În consecință, considerăm că, în principiu, un stat membru este liber, precum în speță, să subordoneze acordarea unei prestații anticipate pentru limită de vârstă condiției ca persoana în cauză să împlinească o anumită vârstă, să aibă un anumit număr de ani de contribuție și să aibă dreptul la o prestație mai mare decât valoarea prestațiilor minime pentru limită de vârstă din statul membru respectiv(12).

35.      Într-adevăr, se pare că cele trei condiții impuse de articolul 208 alineatul 1 din Legea generală privind securitatea socială nu sunt contestate ca atare în acțiunea principală în fața instanței de trimitere. Contestația se referă mai degrabă la modul în care cea de a treia condiție impusă de articolul 208 alineatul 1(13)din această reglementare națională se aplică(14) unor persoane precum domnul Bocero Torrico și domnul Bode, care și-au exercitat dreptul la liberă circulație.

36.      În observațiile prezentate Curții există divergențe clare cu privire la faptul dacă articolul 5 și/sau articolul 6 din Regulamentul nr. 883/2004 sunt aplicabile în raport cu împrejurările în discuție în acțiunea principală.

37.      Potrivit unei jurisprudențe constante(15), dobândirea dreptului la prestații pentru limită de vârstă intră în domeniul de aplicare al articolului 6 din Regulamentul nr. 883/2004(16). În schimb, normele privind calculul cuantumului prestației sunt prevăzute la articolul 52 și următoarele din regulamentul menționat(17).

38.      Articolul 6 din Regulamentul nr. 883/2004 pune în aplicare principiul cumulării perioadelor de asigurare, de ședere, de încadrare în muncă sau de activitate independentă, astfel cum este prevăzut la articolul 48 TFUE(18), stabilind între altele că, atunci când legislația unui stat membru condiționează dobândirea dreptului la prestații de realizarea perioadelor de asigurare, de ședere, de încadrare în muncă sau de activitate independentă, instituția competentă a respectivului stat membru trebuie să țină seama de perioadele de asigurare realizate în temeiul legislației oricărui alt stat membru ca și cum ar fi fost realizate în temeiul propriei legislații. Cu alte cuvinte, perioadele de asigurare realizate în diverse state membre trebuie să fie cumulate(19).

39.      În ceea ce privește prestațiile pentru limită de vârstă, articolul 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede că instituția competentă calculează cuantumul teoretic al prestației la care are dreptul persoana interesată ca și când toate perioadele de asigurare și/sau pe care le-a realizat în diferite state membre ar fi fost realizate în statul membru al instituției competente. Instituția competentă stabilește apoi, în temeiul articolului 52 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din regulament, cuantumul efectiv al prestației pe baza cuantumului teoretic în funcție de raportul dintre durata perioadelor de asigurare și/sau de rezidență realizate în statul membru al instituției competente și durata totală a perioadelor de asigurare și/sau de rezidență realizate în diferite state membre. Este vorba despre metoda de calcul prorata(20).

40.      Este important de menționat că, în acțiunea principală, calculul valorii teoretice și, ulterior, al cuantumurilor efective (prestații prorata) ale prestațiilor pentru limită de vârstă ale domnului Bocero Torrico și ale domnului Bode în Spania și în Germania nu au fost repuse în discuție.

41.      INSS și Regatul Spaniei, precum și domnul Bocero Torrico și domnul Bode consideră că valoarea teoretică a unei prestații calculată în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 883/2004 ar trebui utilizată pentru a aprecia dacă este îndeplinită condiția referitoare la valoarea prestației minime prevăzute la articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială.

42.      În ceea ce ne privește, nu suntem de acord.

43.      În opinia noastră, valoarea teoretică a unei prestații calculată în conformitate cu articolul 52 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul nr. 883/2004 reprezintă un pas intermediar în calcularea prestației prorata care trebuie acordată și nu poate fi utilizată pentru a aprecia dacă a fost de fapt dobândit dreptul la o prestație (anticipată) pentru limită de vârstă(21). În plus, astfel cum am arătat la punctele 37 și 38 din prezentele concluzii, există o distincție clară în Regulamentul nr. 883/2004 între normele referitoare la dobândirea dreptului la o prestație pentru limită de vârstă și cele referitoare la calculul prestației(22).

44.      În plus, chiar dacă dobândirea dreptului la o prestație pentru limită de vârstă intră în domeniul de aplicare al articolului 6 din Regulamentul nr. 883/2004, această dispoziție se referă în mod clar la cumularea perioadelor de asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de ședere, iar nu la alte condiții care dau naștere unui astfel de drept(23). Dat fiind că articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială subordonează dreptul la o pensie anticipată pentru limită de vârstă, printre altele, condiției ca valoarea prestației primite să fie mai mare decât prestația minimă pentru limită de vârstă pe care persoana în cauză ar avea dreptul să o primească în Spania, având în vedere situația familială a acesteia la împlinirea vârstei de 65 de ani, considerăm că articolul 5 din Regulamentul nr. 883/2004 este dispoziția relevantă care ar trebui aplicată(24). Astfel, considerentul (10) al Regulamentului nr. 883/2004 enunță că principiul asimilării prestațiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor desfășurate pe teritoriul unui alt stat membru în temeiul articolului 5 din acest regulament nu ar trebui să interfereze cu principiul stabilit la articolul 6, al cumulării anumitor perioade, precum perioadele de asigurare realizate într-un alt stat membru, ca și cum acestea ar fi fost realizate în temeiul legislației statului membru competent(25).

45.      În opinia noastră, cerința prevăzută la articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială pentru obținerea unei pensii anticipate pentru limită de vârstă garantează că „primirea” unui anumit cuantum(26) al unei prestații pentru limită de vârstă „are efecte juridice” și, prin urmare, această cerință trebuie să respecte principiul egalității de tratament prevăzut la articolul 5 din Regulamentul nr. 883/2004 pentru a nu penaliza lucrătorii care își exercită dreptul la liberă circulație(27). În consecință, considerăm că prestațiile pentru limită de vârstă din Spania trebuie să fie adăugate unor prestații comparabile sau echivalente primite în unul sau în mai multe alte state membre pentru a îndeplini condiția prevăzută la articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială.

46.      Din dosarul cauzei rezultă, sub rezerva verificării din partea instanței de trimitere, că prestațiile anticipate pentru limită de vârstă prevăzute la articolul 208 alineatul 1 din Legea generală privind securitatea socială(28) și prestațiile pentru limită de vârstă din Germania ale domnului Bocero Torrico și ale domnului Bode(29) reprezintă prestații comparabile sau echivalente în sensul articolului 5 litera (a) din Regulamentul nr. 883/2004(30).

47.      În ședința din 2 mai 2019, INSS și Regatul Spaniei au arătat că obiectivul dispozițiilor naționale în discuție a fost unul dublu: în primul rând, să asigure că solicitanții care au dreptul la prestațiile anticipate pentru limită de vârstă prevăzute la articolul 208 alineatul 1 din Legea generală privind securitatea socială nu devin o povară pentru sistemul spaniol de securitate socială și, în al doilea rând, să încurajeze activitatea pe piața forței de muncă și să descurajeze astfel de solicitanți să ceară pensionarea anticipată.

48.      În conformitate cu formularea expresă de la articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială, se pare că dispozițiile naționale în cauză vizează în mod specific să asigure ca solicitanții de prestații pentru limită de vârstă să aibă dreptul la cuantumul minim al pensiei aplicabile și, în consecință, să nu aibă dreptul la anumite prestații adiționale complementare sau la suplimente, asigurându-se astfel că aceștia nu vor deveni o povară adițională pentru sistemul spaniol de securitate socială. Trebuie subliniat că în prezenta procedură nu este în niciun caz pus în discuție acest obiectiv în sine, ci mai degrabă faptul că legislația națională este aplicată într-un mod discriminatoriu în detrimentul lucrătorilor care și-au exercitat dreptul fundamental la liberă circulație. În plus, precizăm că însăși instanța de trimitere(31) a indicat că, în urma cumulării prestației pentru limită de vârstă din Spania cu cea din Germania, nici domnul Bocero Torrico, nici domnul Bode nu ar avea dreptul la un supliment(32). În aceste împrejurări, niciunul dintre cei doi reclamanți nu va fi astfel o povară pentru sistemul spaniol de securitate socială.

49.      Chiar dacă obiectivul privind împiedicarea sau descurajarea solicitanților de pensionare anticipată poate fi lăudabil pentru a crește productivitatea națională și pentru a reduce povara asupra sistemului de securitate socială, în special în lumina îmbătrânirii populației și a speranței de viață în creștere, acesta nu poate fi realizat într-un mod care să îi discrimineze pe cei care și-au exercitat dreptul fundamental la libera circulație. În această privință, afirmăm cu regret că, în prezentele cauze, este dificil să se evite impresia că autoritățile spaniole și-au exercitat puterile conferite de lege într-o manieră care i-a discriminat în mod vădit pe actualii reclamanți care și-au exercitat drepturile privind libera circulație și că pentru această discriminare nu există sau cel puțin nu ar trebui să existe nicio justificare.

50.      În consecință, considerăm că articolul 5 litera (a) din Regulamentul nr. 883/2004 trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care impune drept condiție pentru a beneficia de o prestație anticipată pentru limită de vârstă ca valoarea prestației care urmează să fie încasată să fie mai mare decât prestația minimă care i-ar reveni persoanei în cauză în temeiul legislației naționale, fără a lua în considerare și prestația efectivă pe care persoana respectivă o poate primi cu titlu de altă prestație de același tip din unul sau din mai multe alte state membre.

VII. Concluzie

51.      Având în vedere cele de mai sus, propunem Curții să răspundă la întrebarea preliminară adresată de Tribunal Superior de Justicia de Galicia (Curtea Superioară de Justiție, Galicia, Spania) după cum urmează:

„Articolul 5 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care impune drept condiție pentru a beneficia de o prestație anticipată pentru limită de vârstă ca valoarea prestației care urmează să fie încasată să fie mai mare decât prestația minimă care i-ar reveni persoanei în cauză în temeiul legislației naționale, fără a lua în considerare și prestația efectivă pe care persoana respectivă o poate primi cu titlu de altă prestație de același tip din unul sau din mai multe alte state membre.”

1      Limba originală: engleza.

2      JO 2004, L 166, p. 1, rectificare în JO 2004, L 200, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82.

3      Sublinierea noastră.

4      Publicată în BOE nr. 261 din 31 octombrie 2015, p. 103291, și corrigendum în BOE nr. 36 din 11 februarie 2016, p. 10898.

5      Publicat în BOE nr. 312 din 30 decembrie 2015.

6      Aceste date au fost furnizate de instanța de trimitere. Potrivit INSS și Comisiei, data deciziei de respingere este martie 2017.

7      Din Ourense și, respectiv, A Coruña.

8      Cu condiția ca aceștia să îndeplinească celelalte criterii stabilite în legislația spaniolă. Instanța de trimitere a indicat că celelalte criterii nu sunt în discuție în acțiunea principală. Această cifră a fost furnizată de instanța de trimitere atât în cauza C-398/18, cât și în cauza C-428/18.

9      A se vedea articolul 52 din Regulamentul nr. 883/2004 privind modul de calcul al valorii teoretice.

10      A se vedea prin analogie Hotărârea din 7 decembrie 2017, Zaniewicz-Dybeck (C-189/16, EU:C:2017:946, punctele 38-40 și jurisprudența citată).

11      Hotărârea din 7 decembrie 2017, Zaniewicz-Dybeck (C-189/16, EU:C:2017:946, punctul 47).

12      Domnul Bocero Torrico și domnul Bode au arătat că această condiție a fost impusă de legislația spaniolă pentru a asigura viabilitatea sistemului public de prestații pentru limită de vârstă.

13      Articolul 208 alineatul 1 litera c) din Legea generală privind securitatea socială.

14      Astfel, domnul Bocero Torrico și domnul Bode nu contestă dreptul Regatului Spaniei de a impune cerințe cu privire la valoarea minimă a prestației pe care o persoană ar primi-o pentru a fi eligibilă pentru o prestație anticipată pentru limită de vârstă.

15      Hotărârea din 3 martie 2011, Tomaszewska (C-440/09, EU:C:2011:114, punctul 22 și jurisprudența citată).

16      A se vedea de asemenea articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității (JO 1971, L 149, p. 2, Ediție specială, 05/vol. 1, p. 26), astfel cum a fost modificat și actualizat prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996 (JO 1997, L 28, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 4, p. 35).

17      A se vedea de asemenea articolul 46 și următoarele din Regulamentul nr. 1408/71.

18      Acesta este unul dintre principiile de bază ale coordonării, la nivelul Uniunii, a regimurilor de securitate socială ale statelor membre prin care se urmărește să se asigure că exercitarea dreptului la liberă circulație conferit de Tratatul FUE nu are ca efect privarea unui lucrător de avantajele în materie de securitate socială pe care le-ar fi putut pretinde în cazul în care și-ar fi desfășurat întreaga carieră într-un singur stat membru. O asemenea consecință ar putea să descurajeze lucrătorii Uniunii să își exercite dreptul la libera circulație și ar constitui, așadar, un obstacol în calea acestei libertăți (Hotărârea din 3 martie 2011, Tomaszewska, C-440/09, EU:C:2011:114, punctul 30).

19      Hotărârea din 7 decembrie 2017, Zaniewicz-Dybeck (C-189/16, EU:C:2017:946, punctul 41).

20      Hotărârea din 7 decembrie 2017, Zaniewicz-Dybeck (C-189/16, EU:C:2017:946, punctul 42).

21      În consecință, valoarea teoretică nu are ca atare nicio relevanță per se.

22      Domeniul de aplicare limitat al normelor privind calculul prestațiilor prevăzute la articolul 46 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1408/71 [devenit articolul 52 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 883/2004] a fost subliniat de Curte în Hotărârea din 7 decembrie 2017, Zaniewicz-Dybeck (C-189/16, EU:C:2017:946). Astfel, Curtea a arătat că această dispoziție nu ar putea fi utilizată pentru calculul unei prestații minime pentru limită de vârstă, întrucât acest calcul trebuie efectuat în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul nr. 1408/71 (în prezent articolul 58 din Regulamentul nr. 883/2004).

23      În consecință, aceasta este relevantă în scopul aplicării articolului 208 alineatul 1 litera b) din Legea generală privind securitatea socială și al calculării perioadei minime de contribuție de 35 de ani. În acțiunea principală, perioadele de contribuție ale domnului Bocero Torrico și ale domnului Bode în Spania și în Germania trebuie cumulate în scopul îndeplinirii acestei condiții.

24      Regulamentul nr. 1408/71 nu a conținut o dispoziție echivalentă articolului 5 din Regulamentul nr. 883/2004. În opinia noastră, articolul 5 din Regulamentul nr. 883/2004 se limitează la a clarifica principiul egalității de tratament prevăzut la articolul 4 din regulamentul menționat. Scopul articolului 5 din Regulamentul nr. 883/2004 este acela de a garanta că exercitarea dreptului la liberă circulație nu are ca efect privarea lucrătorilor de avantajele în materie de securitate socială pe care le-ar fi putut pretinde în cazul în care și-ar fi desfășurat întreaga carieră într-un singur stat membru. Rezultă în mod clar din considerentul (9) al Regulamentului nr. 883/2004 că asimilarea prestațiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor într-un alt stat membru în temeiul articolului 5 din acest regulament reprezintă o codificare explicită a principiului asimilării prestațiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor stabilit într-o serie de hotărâri ale Curții. Prima hotărâre a Curții privind articolul 5 din Regulamentul nr. 883/2004 este Hotărârea din 21 ianuarie 2016, Vorarlberger Gebietskrankenkasse și Knauer (C-453/14, EU:C:2016:37).

25      Considerentele (10)-(12) ale Regulamentului nr. 883/2004 precizează că există anumite limitări în ceea ce privește principiul asimilării sau egalității de tratament prevăzut la articolul 5 din regulamentul menționat.

26      La punctul 68 din Hotărârea din 28 aprilie 2004, Öztürk (C-373/02, EU:C:2004:232), Curtea a constatat că principiul egalității de tratament prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia nr. 3/80 privind aplicarea regimurilor de securitate socială ale statelor membre ale Comunităților Europene lucrătorilor turci și membrilor de familie ai acestora (JO 1983, C 110, p. 60) trebuie interpretat în sensul că se opune aplicării legislației unui stat membru care condiționează dreptul la pensie anticipată pentru limită de vârstă în caz de șomaj de îndeplinirea cerinței ca persoana în cauză să fi primit, într-o anumită perioadă anterioară cererii sale de pensie, prestații de ajutor de șomaj numai din acel stat membru. În opinia noastră, nu se poate stabili nicio diferență juridică semnificativă în scopul aplicării articolului 5 litera (a) din Regulamentul nr. 883/2004 între cerința de a beneficia de o anumită prestație și cerința de a beneficia de o anumită sumă din această prestație. A se vedea de asemenea Hotărârea din 7 martie 1991, Masgio (C-10/90, EU:C:1991:107), care se referă la principiul egalității de tratament și la efectele juridice ale valorii unei prestații. La punctul 25 din această hotărâre, Curtea a constatat că „un lucrător migrant care primește o pensie pentru limită de vârstă în temeiul legislației unui stat membru și prestații de asigurare în caz de accident achitate de o instituție de asigurare dintr-un alt stat membru nu poate fi plasat într-o situație mai dezavantajoasă, în scopul calculării părții din prestație care urmează să fie suspendată în temeiul legislației naționale a primului stat, decât un lucrător care nu și-a exercitat dreptul la liberă circulație și beneficiază de ambele prestații în temeiul legislației unui singur stat membru”.

27      A se vedea prin analogie Hotărârea din 7 iunie 1988, Roviello (20/85, EU:C:1988:283, punctul 18), și Hotărârea din 18 decembrie 2014, Larcher (C-523/13, EU:C:2014:2458, punctul 46).

28      A se vedea articolul 1 litera (x) și articolul 3 litera (d) din Regulamentul nr. 883/2004. Articolul 1 litera (x) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede că „prin «prestație anticipată pentru limită de vârstă» se înțelege o prestație acordată înainte ca persoana în cauză să fi atins vârsta normală de pensionare și care fie continuă să fie furnizată după atingerea vârstei menționate, fie este înlocuită cu o altă pensie pentru limită de vârstă”.

29      A se vedea articolul 1 litera (x) și articolul 3 litera (d) din Regulamentul nr. 883/2004.

30      A se vedea prin analogie Hotărârea din 21 ianuarie 2016, Vorarlberger Gebietskrankenkasse și Knauer (C-453/14, EU:C:2016:37, punctul 35).

31      A se vedea punctul 23 din prezentele concluzii.

32      A se vedea Hotărârea din 7 decembrie 2017, Zaniewicz-Dybeck (C-189/16, EU:C:2017:946, punctul 59), în care se arată că, „la calcularea drepturilor la o prestație minimă precum pensia garantată în discuție în litigiul principal, [articolul 58 din Regulamentul nr. 883/2004] prevede în mod specific luarea în considerare a cuantumului efectiv al pensiilor pentru limită de vârstă pe care persoana interesată le primește din partea altui stat membru”.