EU tax law WEB VYSOČINA WIND - C-081/20

24.8.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 279/18

1)

Dacă dispozițiile articolului 2 și ale articolului 273 din Directiva 2006/112 a Consiliului din 28 noiembrie 2016 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (1), dispozițiile articolului 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și dispozițiile articolului 325 TFUE raportate la împrejurări precum cele din litigiul principal se opun unei reglementări naționale precum cea din litigiul principal, care permite adoptarea/implementarea de măsuri sancționatorii față de contribuabilul persoană juridică, atât în procedură administrativă, cât și penală, proceduri ce se derulează în paralel împotriva sa, pentru aceleași acte materiale de evaziune fiscală, în condițiile în care sancțiunea din procedura administrativă poate fi caracterizată ca fiind, de asemenea, de natură penală, conform criteriilor trasate de instanța europeană în jurisprudența sa, și în ce măsură toate aceste demersuri, odată coroborate, prezintă un caracter excesiv prin raportare la același contribuabil?

2)

În lumina răspunsului la întrebarea 1, dreptul Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea din litigiul principal, care permite statului, prin organele sale fiscale, ca pentru aceleași fapte materiale de evaziune fiscală să nu țină seama, în cadrul procedurii administrative, de suma plătită deja cu titlu de prejudiciu penal și care reprezintă totodată și suma ce acoperă prejudiciul fiscal, astfel că indisponibilizează această sumă pentru o anumită perioadă de timp, pentru ca apoi să stabilească în sarcina contribuabilului, în cadrul procedurii administrative, și obligații fiscale accesorii pentru debitul deja achitat?